Istoric
Cercetarile arheologice intreprinse de catre Muzeul arheologic din Saveni si de catre profesorii de istorie au dus la descoperirea a noua puncte care atesta asezari si urme de locuire. Majoritatea asezarilor descoperite se insiruie pe vaile Baseului si paraului Ibaneasa.
Perioada migratiei popoarelor a lasat urme si pe teritoriul comunei Stiubieni, in secolele III - IV. Este interesant ca asezarile se dezvolta si isi continua existenta si mai departe in sec. XV, XVI, XVII, cand la un moment dat dispar datorita distrugerilor provocate de navalirile tatarilor.
In "Letopisetul Tarii Moldovei", cronicarul Grigore Ureche arata ca "In anul 6947, noiembrie 28, au venitu tatarii si au pradatu si arsu pana la Botosani si au arsu si targu Botosani"; tot atunci se pare ca a fost ars si satul Balanesti de pe Baseu, care ar fi totuna cu satul Stiubieni .
Satul Stiubieni exista permanent in cateva urice si izvoade din vremea lui Alexandru cel Bun. In satul Stiubieni exista permanent in cateva urice si izvoade din vremea lui Alexandru cel Bun. In uricul din 1492, noiembrie 24, se mentioneaza ca Hodco Costici si Leu au avut un privilegiu de la Alexandru cel Bun pentru satul Stiubieni de pe Baseu, zis Stiubieiul.
Prima atestare documentara referitoare la satul Stiubieni o aflam din scrierile lui Toader diacul de la Suceava. La 24 noiembrie 1492, Stefan Voievod, domnul Tarii Moldovei cumpara satul Stiubieiul de pe Baseu, actualmente Stiubieni, cu 250 zloti tataresti de la Hodco Costici postelnicul si al Leului "de buna voie a lor de nimeni nesiliti sau asupriti" -Suceava (1503-februarie 2).
Stefan cel Mare intareste manastirii Putna toate privilegiile pentru toate satele donate printre care si satul Stiubieiul de pe Baseu .
La recensamantul populatiei Moldovei din anul 1773-1774 se mentioneaza ca satul Stiubieni este al Manastirii Putna, cu suma caselor in numar de trei, dovada ca vechiul sat Stiubieni a fost pradat si ars de tatari .
In baza Legii rurale din 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza, la 30 aprilie 1865, ing. Vasile M. Mavrodin, intocmeste cartea de hotarnicie a pamanturilor locuitorilor in urma improprietaririi.
In comuna Stiubieni, cu catunele Petricani si Chiscareni, au primit pamant, la 16 noiembrie 1864 fostii clacasi, in numar de 588 locuitori, cu o suprafata de 819 falci si 52 prajini. De asemenea, s-a rezervat pe seama proprietatii localitatii pe vatra satului loc de carciuma, loc de imas deavalma, unde se va aseza satul Chiscareni, in suprafata totala de 839 falci, 62 prajini, adica 1202 ha si 5760 mp.
La 20 noiembrie 1873, domnul Nicolae Roznovanu vinde lui Matei Rosetti o parte din mosia Stiubieni, cea de deasupra Tatarasenilor, in suprafata de 265 falci si 16 prajini cu act nr.81 legalizat de Tribunalul Iasi.
La 25 decembrie 1877, Adela Cantacuzino-Pascanu, devenita prin casatorie Cogalniceanu Adela, cumpara o parte a mosiei Stiubieni, Petricani si Chiscareni de la Nicolaie Rosetti Roznoveanu in suprafata de 1944 falci si 46 prajini.
La 27 iunie 1914, Adela Cogalniceanu vinde mosia Stiubieni lui Ion Igirosianu, care vinde la randul lui Leon A. Sabetar si lui Iosif Pincas, iar ing. hotarnic G.Lepri face hotarnicia mosiei Stiubieni, plasa Baseu, judetul Dorohoi, proprietatea lui Leon A. Sabetai in prezent a mosierilor vecini. In urma fiecarei masuratori a hotarelor au gasit 7360 ha si 3433 mp.
La 19 martie 1925 a facut oferta de la Casa Centrala a Bancilor Populare proprietatea mosiei pe care o are in stapanire. Vazand pericolul satenii s-au constituit in obste si au cumparat pamantul mai bine zis intreaga mosie. Obstea se numea Infratirea si sub directa conducere a invatatorului Ioan Iustin Balan, reuseste ca in timp de 10 ani sa achite vanzatorului suma de 14.000.000 lei salvand satenii de la pierderea mosiei.
Reforma agrara din 1921 a improprietarit cu 6.000.000.ha de pamant din mosiile marilor proprietari contracost un numar mare de tarani.
In 1925 Iosif Pincas declara prin procuratorii sai ca doneaza primariei Stiubieni una casa impreuna cu 10 ari compusa din 6 odai si o anexa in partea de vest si o pivnita. Comisia interminara a comunei - presedinte Teodor Darcaci, accepta donatia casei.
Infaptuirea reformei din 1945 in comuna Stiubieni a fost aplicata la un numar de 186 tarani cu cate 1-1,5ha, iar 260 de tarani cu cate 2-5 ha fiecare, iar cei care nu aveau pamant deloc, exceptand locurile de casa au primit cate 2 ha (Amuraritei Andrei, Juncanaru Costache, Dutca Vasile, Hapaianu M, Vieru C, etc.). Cei care aveau un hectar au mai primit unul, iar cei care aveau 1,5 ha au mai primit 0,50ha. Se face precizare ca aceasta improprietarire din 1945, in baza Legii nr.187 din 1945, s-a facut fara ca taranii sa plateasca pamantul primit cum l-au platit in 1864 si 1921.
Lipsa de pamant, invoielile agricole, boierescul, abuzul arendasilor si proprietarilor si a oamenilor acestora i-au determinat pe locuitorii comunei Stiubieni sa se ridice si sa-si ceara drepturile, lucru vizibil in 1907. In luna februarie 1907, Vasile Moruz, Ilie D. Postolache, Dumitru Tudose Cuzub, Gheorghe Rusu - Ciobanu au indemnat taranii din Stiubieni sa-i urmeze la cancelaria mosiei de unde au luat registrele si le-au distrus. Pentru a-i linisti pe tarani au intervenit primarul Teodor Vivoschi , ajutorul de primar Vasile Merticaru si invatatorul Ioan Hasievici. O serie de tarani au fost dusi la Dorohoi unde au fost maltratati de jandarmi in mod salbatic. Este cazul lui Ion Mihalache Ungureanu, care a zis ca are 7 copii si vrea cate 1 ha de pamant pentru fiecare.
Sub influenta ideilor comuniste, multi tarani arata ca ei sunt impotriva lui Ion Antonescu si impotriva fascismului, cazand multi eroi pe campul de lupta.
In anul 1945 sub conducerea dr. Petru Groza s-a instalat primul "guvern democrat" din Romania. In aceasta perioada s-au schimbat 3 primari si s-au nationalizat mijloacele de productie in 1948.

Prima forma de socializare a aparut in anul 1946 cand o parte din terenul expropriat si conacul fostului mosier se transforma in GAS (gospodarie agricola sateasca) cu sediul in satul Stiubieni.
Dupa ce la Saveni se infiinteaza prima GAC, la Stiubieni se infiinteaza primele intovarasiri agricole " Viata noua, pamant destelenit " si " 8 Martie ", iar in anul 1959 ia fiinta in comuna Stiubieni prima GAC, care va purta denumirea de " 1 Mai "., iar in satul Negreni, comuna Stiubieni ia fiinta, in timp, prima GAC cu numele de "Drum nou".
Iau fiinta doua sectii de mecanizare dotate cu un numar important de utilaje agricole. Taranii vor lucra in Cooperative Agricole de Productie pana la Revolutia din decembrie 1989, cand se inlatura conducerea comunista.
Dupa Revolutia din decembrie 1989, CAP-urile s-au desfiintat, pamantul revenind proprietarilor. Din 1990, pana in prezent, conducerea comunei Stiubieni este asigurata de Consiliul Local si de primari democratic alesi.